Fact Checkers

Blog

  • Soț de procuroare folosea artificii financiare pentru a acumula milioane din bani publici

    Rise Project a publicat o investigație în care dezvăluie cum Cătălin Vrânceanu, soțul procuroarei-șefe a DIICOT Caraș-Severin Carmen Vrânceanu, a acumulat milioane de lei din contracte publice prin intermediul unor practici financiare discutabile. Familia și-a transferat datoriile către terți și a mutat profitul pe firme noi, într-un model repetat pe mai multe companii timp de ani de zile.

    Echipa Rise Project a analizat activitatea comercială a familiei Vrânceanu și a descoperit un șablon clar de funcționare. Prima companie, LCC Compania Cărbunelui, a încasat zeci de milioane de euro de la instituții de stat precum Complexul Energetic Hunedoara, Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Compania Națională a Huilei. După ce compania a fost vizată de o anchetă pentru evaziune fiscală și tranzacții suspecte prin offshore din Seycheles, Vrânceanu a divizat firma, transferând datoriile unei noi societăți care a intrat rapid în insolvență. Deși dosarul de evaziune cu daune de peste 13 milioane de lei s-a prescris în 2020, familia și-a scos dividende de 2,9 milioane de lei din companie.

    Investigația arată că același model a fost aplicat și asupra companiei Explo Mining Coal. În februarie 2023, cu asistența avocatului Laurențiu Gorun (ginerele baronului PSD Ion Mocioalcă, actual vicepreședinte al Curții de Conturi), Vrânceanu a reorganizat afacerea prin crearea unei noi companii, Regroup Construction & Mining. Contractele și activele au fost transferate la noua entitate, lăsând compania veche cu datorii. Potrivit investigației, familia Vrânceanu a încasat avansuri substanțiale pentru lucrări pe care nu le-a executat, în special în cadrul unui contract cu AquaCaraș, societatea locală de apă din județ, în valoare de 43 de milioane de lei. Directorul AquaCaraș a confirmat că a trebuit să deschidă procese la Curtea de Apel pentru a recupera aproximativ 1 milion de euro din fonduri europene.

    Analiza detaliată a arătat și conexiuni financiare între familia Vrânceanu și gruparea milionarului Ion Bejeriță, care a provocat daune similare AquaCaraș. Bejeriță a câștigat contracte publice de milioane de lei pentru reabilitarea rețelelor de apă și canalizare, dar nu și-a onorat angajamentele, lăsând locuitori din Oțelu Roșu fără servicii de apă și canalizare funcționale.

    Investigația a demonstrat că atunci când au predat compania unui nou administrator, Oxana Murzac, o moldoveancă și fostă chelneriță din Chișinău, aceasta era plină de datorii și litigii. Noul conducător, Dănuț Izvernari, a declarat că a fost înșelat în preluarea societății și că nu a putut găsi o parte semnificativă din fondurile avansate, peste 12 milioane de lei nedocumentate în teren.

    Este relevantă atenția acordată acestei investigații, mai ales în contextul în care procuroarea Carmen Vrânceanu a fost semnalată chiar de Departamentul de Stat al SUA pentru abuzuri, iar soții au divorțat la notar pe parcursul documentării Rise Project. Conform investigației, relatările vizează afaceri din perioada căsniciei.

    Descoperirile Rise Project evidențiază deficiențele în supraveghere a contractelor publice și impunitatea unor actori economici conectați politic. Cititorii interesați de detaliile complete ale investigației și dovezilor prezentate sunt invitați să consulte articolul integral pe site-ul Rise Project.

    📰 Investigația originală

    Sursă: Rise Project (2025-10-28)

    Titlu original: Soț de procuroare, bogat din artificii financiare  • Rise Project

    🔗 Citește investigația completă pe Rise Project

  • Judecătoarea care a sfiddat conducerea Curții de Apel dezvăluie scenele dramatice din interiorul Justiției

    Recorder a publicat o investigație în care judecătoarea Raluca Moroșanu oferă, pentru prima dată după celebra conferință de presă în care a înfruntat public conducerea Curții de Apel București, declarații detaliate despre situația critică din sistemul judiciar românesc. În acest interviu, magistratul vorbește deschis despre motivele care au determinat-o să iasă public și despre realitățile șocante din interiorul uneia dintre cele mai importante instanțe din țară.

    Potrivit investigației publicate de Recorder, decizia judecătoarei Moroșanu de a se expune public a fost influențată direct de documentarul Recorder anterior, în care judecătorul Laurențiu Beșu apărea cu fața descoperită. Această imagine a fost punctul de cotitur pentru magistrat, care a considerat că nu poate rămâne indiferentă și că nu ar fi demn din partea ei să-l lase pe Beșu să înfrunte singur consecințele revelării adevărurilor din interiorul sistemului. Hotărârea nu a fost luată ușor, dar judecătoarea a simțit o responsabilitate morală și profesională de a merge mai departe.

    Analiza detaliată a interviului arată că Raluca Moroșanu considers că responsabilitatea ei nu se limitează la declarațiile făcute în conferința de presă. Conform acestei perspective, ea are datorii către cetățenii care au ieșit în stradă pentru a protesta și care au manifestat încredere în capacitatea sa de a spune mai mult. Investigația evidențiază că magistratul este conștientă de așteptările publice și dorește să răspundă acestora prin informații și dovezi concrete din interiorul sistemului judiciar.

    Importanța acestei investigații constă în faptul că aduce în lumina publică mărturiile directe ale unui magistrat cu rang înalt, care a observat și trăit din interior disfuncționalitățile sistemului. Investigațiile Recorder asupra sistemului judiciar au provocat reacții semnificative în societate, iar interviul cu Moroșanu continuă această serie de revelații care pun sub lupă modul în care funcționează instituțiile judiciare românești. Impactul acestei investigații se extinde dincolo de simple acuzații, fiind vorba despre o mărturie autentică din partea unui actor cu autoritate în sistem.

    Investigația Recorder prezintă o imagine clara a determinării unei judecătoare de a contribui la schimbarea sistemului, în ciuda riscurilor personale și profesionale pe care le-a acceptat. Descoperirile și declarațiile din interviu oferă cititorilor o perspectivă rară asupra realităților din interiorul Justiției și asupra motivațiilor celor care încearcă să-și asume responsabilitatea de a denunța problemele. Pentru o înțelegere completă a situației și a detalhelor revelate de judecătoarea Moroșanu, recomandăm consultarea investigației integrale publicate de Recorder.

    📰 Investigația originală

    Sursă: Recorder (2025-12-14)

    Titlu original: Judecătoarea Raluca Moroșanu: „Dacă nu se schimbă ceva acum, nu se va mai schimba niciodată”

    🔗 Citește investigația completă pe Recorder

  • De ce sancțiunile occidentale nu au înclinat Rusia către compromis: analiza Veridica despre reconfigurarea puterii în Moscova

    Veridica a publicat o investigație în care analizează motivul pentru care nici severitatea sancțiunilor impuse Rusiei, nici amploarea pierderilor pe frontul din Ucraina nu au determinat Kremlinul să caute o soluție negociată. Răspunsul, susțin jurnaliștii, nu se află în graficele macroeconomice, ci în modul fundamental în care sistemul de putere al Rusiei s-a reconfigurat în ultimele trei decenii.

    Potrivit investigației, Rusia a tranzitat treptat de la pluralismul relativ al anilor 1990 la un sistem în care proprietatea, cariera și siguranța personală depind exclusiv de loialitatea politică. Această transformare a fost marcată de două momente decisive: abolirea alegerilor directe pentru guvernatori în 2004 și distrugerea companiei Yukos cu condamnarea la închisoare a proprietarului ei, Mikhail Khodorkovsky, în 2003. Cea de-a doua acțiune a transmis un mesaj clar: miliardarii care contestă Kremlinul politic vor pierde totul. Din acel moment, relația dintre putere și bani s-a inversat – în anii 1990, oamenii de afaceri puteau influența politicienii, dar sub Putin, politicienii pot distruge oricine le-ar contesta autoritatea.

    Echipa Veridica demonstrează că această logică s-a răspândit progresiv de la marile corporații la birocrație și companii de stat. Elita „tehnocratică” a Rusiei, deși formată din profesioniști bine pregătiți, s-a găsit în situația de a fi transformată în ostatici ai regimului, nu în parteneri. Funcționarii și directorii nu pot ieși din sistem fără a risca pierdearea proprietății, urmărirea penală sau „moartea socială”. Între timp, represiunea internă s-a sistematizat, creând o stare de intimidare permanentă care menține societatea depolitizată – oamenii se țin departe de politică nu din satisfacție, ci din teama de consecințe imprevizibile.

    Analiza arată că sancțiunile occidentale, deși complică eforturile de război ale Rusiei, produc efecte contraintuitive. Măsurile impuse asupra cetățenilor obișnuiți și companiilor de nivel mediu nu afectează adevărații decidenți, ci pe cei care și așa au puțină influență asupra deciziilor guvernamentale. Interdicțiile de călătorie și restricțiile de viză consolidează în schimb narativa kremliniana conform căreia „Rusia este sub asediu”, încurajând naționalismul defensiv și legând și mai strâns pe elitele de regim, care nu mai vede ieșire legală din sistem. Jurnaliștii Veridica subliniază că, pentru mulți oameni de afaceri și funcționari, singurul actor care îi mai poate proteja este statul rus însuși.

    Investigația concluzionează că arhitectura internă a Rusiei moderne și interacțiunea acesteia cu sancțiunile occidentale au creat o situație în care nu există o cale clar articulată prin care comportamentul obișnuiților sau chiar al elitei tehnocratice ar putea duce la ameliorarea presiunii externe. Politica occidentală oferă pedepse fără condiții de reabilitare, iar pentru cercul restrâns din jurul Kremlinului orice compromis ar putea fi interpretat drept slăbiciune.

    Pentru o înțelegere aprofundată a acestei analize și a implicațiilor sale asupra politicii occidentale față de Rusia, recomandăm citirea integralității investigației publicate de Veridica.

    📰 Investigația originală

    Sursă: Veridica (2025-12-15)

    Titlu original: Noul contract social al Rusiei: de ce sancțiunile îi afectează pe toți, cu excepția decidenților

    🔗 Citește investigația completă pe Veridica

  • Hello world!

    Welcome to WordPress. This is your first post. Edit or delete it, then start writing!