De ce sancțiunile occidentale nu au înclinat Rusia către compromis: analiza Veridica despre reconfigurarea puterii în Moscova

Veridica a publicat o investigație în care analizează motivul pentru care nici severitatea sancțiunilor impuse Rusiei, nici amploarea pierderilor pe frontul din Ucraina nu au determinat Kremlinul să caute o soluție negociată. Răspunsul, susțin jurnaliștii, nu se află în graficele macroeconomice, ci în modul fundamental în care sistemul de putere al Rusiei s-a reconfigurat în ultimele trei decenii.

Potrivit investigației, Rusia a tranzitat treptat de la pluralismul relativ al anilor 1990 la un sistem în care proprietatea, cariera și siguranța personală depind exclusiv de loialitatea politică. Această transformare a fost marcată de două momente decisive: abolirea alegerilor directe pentru guvernatori în 2004 și distrugerea companiei Yukos cu condamnarea la închisoare a proprietarului ei, Mikhail Khodorkovsky, în 2003. Cea de-a doua acțiune a transmis un mesaj clar: miliardarii care contestă Kremlinul politic vor pierde totul. Din acel moment, relația dintre putere și bani s-a inversat – în anii 1990, oamenii de afaceri puteau influența politicienii, dar sub Putin, politicienii pot distruge oricine le-ar contesta autoritatea.

Echipa Veridica demonstrează că această logică s-a răspândit progresiv de la marile corporații la birocrație și companii de stat. Elita „tehnocratică” a Rusiei, deși formată din profesioniști bine pregătiți, s-a găsit în situația de a fi transformată în ostatici ai regimului, nu în parteneri. Funcționarii și directorii nu pot ieși din sistem fără a risca pierdearea proprietății, urmărirea penală sau „moartea socială”. Între timp, represiunea internă s-a sistematizat, creând o stare de intimidare permanentă care menține societatea depolitizată – oamenii se țin departe de politică nu din satisfacție, ci din teama de consecințe imprevizibile.

Analiza arată că sancțiunile occidentale, deși complică eforturile de război ale Rusiei, produc efecte contraintuitive. Măsurile impuse asupra cetățenilor obișnuiți și companiilor de nivel mediu nu afectează adevărații decidenți, ci pe cei care și așa au puțină influență asupra deciziilor guvernamentale. Interdicțiile de călătorie și restricțiile de viză consolidează în schimb narativa kremliniana conform căreia „Rusia este sub asediu”, încurajând naționalismul defensiv și legând și mai strâns pe elitele de regim, care nu mai vede ieșire legală din sistem. Jurnaliștii Veridica subliniază că, pentru mulți oameni de afaceri și funcționari, singurul actor care îi mai poate proteja este statul rus însuși.

Investigația concluzionează că arhitectura internă a Rusiei moderne și interacțiunea acesteia cu sancțiunile occidentale au creat o situație în care nu există o cale clar articulată prin care comportamentul obișnuiților sau chiar al elitei tehnocratice ar putea duce la ameliorarea presiunii externe. Politica occidentală oferă pedepse fără condiții de reabilitare, iar pentru cercul restrâns din jurul Kremlinului orice compromis ar putea fi interpretat drept slăbiciune.

Pentru o înțelegere aprofundată a acestei analize și a implicațiilor sale asupra politicii occidentale față de Rusia, recomandăm citirea integralității investigației publicate de Veridica.